Blagodaria = multumesc

M-a lovit o idee de sfarsit de saptamana. Asa ca am propus si s-au gasit oameni care sa puna “da,facem,dregem”. Am stabilit ora 7 ca sa fie 8. Nu a iesit,fapt pentru care am plecat pe la un 9. O ora si ceva mai tarziu eram cu toti trei in vama,intr-o masinuta mica si draguta,fara mare pofta de mancare in ceea ce priveste carburantul. Dupa cateva peripetii pe sosele,evident din cauza alora care veneau cu viteza si nu acordau prioritate si priviri ingaduitoare unor incepatori care le taiau fata, am ajuns in vama de la Ruse. S-au cumparat 2 sandwich-uri si suc,s-au schimbat cativa lei in euro,in lipsa de leva, s-au fluturat degete mijlocii pe geamurile masinilor si ta-dam! Ne-am trezit la bulgari.
Drumul catre Veliko Tarnovo a fost coerent la dus,numai la intoarcere l-am ratacit un pic. Ne-am bazat pe indicatoare,care erau in proportie de 95% si pe intelesul nostru,al celor cu alfabet latin. Exista totusi acel 5% care te abatea de la drum in orice directie,mai putin cea buna.
Cum am trecut la vecini,am constatat ca oameni nu prea sunt. Multa natura,multe ogoare,putine localitati si alea mici,mici. Simo chiar a observat ca iesea fum pe hornuri,erau izmene la uscat,deci erau oameni. Nimeni pe afara.
Am ajuns la destinatie. Frigul ne inrosea nasul,insa scopul era sa vizitam. Am intrat in cetate si ne-am frunzarit pe acolo. Ce am vazut :ruine (multe), peisaje (multe), un nene care ne-a urcat cu liftul de cate 2 leva/caciula pentru o vedere panoramica din turn, un loc de tip snack attack care era inchis, budele pt ei si pt ele care aveau scrise pe usa un D si un I (nu le-am vizitat si pe-astea),un cuplu de bulgari care vroiau sa ne convinga sa facem poze contracost,dupa care ziceau ceva de motan (sa mi-l dea mie acasa),niste cochilii parasite de fostii melci-proprietari (le-am luat drept suvenir gratis din cetate)..si multi romani.
Am iesit apoi sa ne plimbam un pic pe stradute. Strazi mici care aveau si un farmec (ca orice oras medieval),dar si ceva sinistru. O imagine comunista si senzatia de parasit. Cam tot era inchis. Pe unele ziduri am vazut multe afise cu comemorari ale unor unii. Simo zicea ca se mediatiza pomana. Posibil. Oricum afise cu comemorari si probabil persoane date disparute.
Am smotocit cateva pisici incurcate printre picioarele noastre si am intrat intr-un restaurant sa mancam. Mancare traditionala bulgareasca : eu nu imi amintesc denumirea (era ceva similar cu ghiveci). Un amestec de ficat de pui cu pipote,cu ceapa fiarta,ardei fiert,cascaval si condimente. Si un mic ardei iute,bulgaresc. Servirea in strachini foarte frumoase de lut. Fata care ne-a servit mancarea era o tipa tanara care ne-a spus “Multumesc”. Am intrebat-o cum se spune in bulgara si am aflat ca “Blagodaria”. Si uite asa ne multumeam cand in romana,cand in bulgara. Ne-a spus ca are prieteni in Romania,pe care si i-a facut la cules de capsuni in (noi am inteles Scotland,dar cred ca totusi am inteles sau ne-a spus gresit) Spania. I-am lasat adresa de mail sa ne contacteze in caz ca vrea sa vina sa viziteze (si) Bucurestiul.

Concluzii :

– le spun celor doi prieteni ca le “blagodaria” pentru duminica placuta
– in Veliko Tarnovo sunt mai multi turisti (sa zicem romani) decat bulgari
– Bulgaria e o tarisoara mica si cam nepopulata,insa mai curata si are cateva zone superbe
– merita mers in gasca de prieteni apropiati si de stat macar o noapte ..doar asa…la o poveste,la un vin fiert (ca tot e frig afara)

p.s. : pozele nu le-am facut eu. in orice caz,o descriere frumoasa si cu fotografii si mai frumoase,gasiti aici,la Oitza